Procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pe Constantin Pâslaru, cetăţean român şi german, acuzat că a dobândit şi deţinut un lot de 7.005 monede şi 806 bunuri arheologice de tezaur sustrase din situri din judeţele Constanţa şi Tulcea.Bunurile de patrimoniu au fost apoi curățate mecanic și chimic și puse la vânzare pe piaţa internaţională de antichităţi. Constantin Pâslaru era doar un intermediar, artefactele fiind sustrase de o grupare de braconieri.
Potrivit unui raport de expertiză numismatică efectuat în acest dosar, lotul de 7.005 monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede greceşti de epocă imperială din cetăţile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede greceşti autonome, denari şi antoninieni romani, precum şi monede de bronz de tip Lysimach şi monede de tip Filip II din argint.
Printre celelalte bunuri arheologice indisponibilizate se numără un grup compact de 55 vârfuri de săgeată (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes – piesă arheologică rară, pandantive crepundia, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele. Toate artefactele au fost evaluate la peste 400.000 euro.
Majoritatea bunurilor fac parte din Patrimoniul cultural naţional, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, iar o parte în categoria Fond al patrimoniului cultural naţional.
