Anunțată cu surle și trâmbițe, venirea lui Toni Greblă la Secretariatul General al Guvernului (SGG) nu a adus nicio schimbare în modul de lucru al acestei instituții, măcinată de mai multe scandaluri în ultima vreme. După ce Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Agriculturii au recunoscut în sfârșit că recoltele distruse de inundațiile controlate din Deltă, în anul 2010, trebuie despăgubite, SGG ține isonul baronilor PSD de Tulcea și îi sfidează pe agricultorii privați.
Concret, funcționarii lui Toni Greblă spun negru pe alb că pagubele rămân în sarcina agricultorilor privați din Delta Dunării, deși vinovate pentru inundații sunt tocmai autoritățile locale din Tulcea, care ani de zile au refuzat să-și asume responsabilitatea deciziei de inundare controlată a incintelor agricole private.
În anul 2010, în judeţul Tulcea, mai multe diguri de la Dunăre au fost sparte în mod deliberat, cu scopul declarat de salvare a unor localităţi de la inundaţii. Satele nu au putut fi salvate, iar odată cu ele au ajuns sub apele Dunării mii de hectare de culturi agricole. Cea mai afectată a fost Agrodelta Sireasa SA, controlată de stat până în urmă cu câţiva ani, prin AVAS şi FPS, care s-a ales cu peste 6.000 de hectare inundate.
Teoria SGG: Fondul de Solidaritate al UE nu decontează toate pagubele
Pentru a trânti solicitările de despăgubire ale agricultorilor, funcționarii SGG încurcă deliberat borcanele, invocând prevederi legale care nu se aplică în acest caz.
”Conform Regulamentului CE 2012/2002, cu modificările și completările ulterioare, Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (ACM FSUE) nu decontează toate pagubele produse de calamitățile naturale, ci doar o parte a cheltuielilor publice destinate intervenției de urgență sau lucrărilor de reabilitare a infrastructurii, beneficiarii asistenței financiare fiind doar instituții publice la nivel central sau local, iar implicarea Fondului este limitată la finanțarea măsurilor destinate reparării daunelor care nu pot fi asigurate. Rolul Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene este de accesare și gestionare a asistenței financiare primite din fondul de solidaritate confirm regulamentului FSUE și a cadrului legal național, neavând atribuții cu privire la derularea altor tipuri de fonduri acordate de statul român din surse proprii pentru societățile comerciale ale căror culturi au fost distruse ca urmare a inundațiilor din iunie-iulie 2010”, precizează Secretariatul General al Guvernului într-o adresă, datată 9 octombrie 2018, remisă Agrodelta Sireasa SA.
Astfel, SGG invocă Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, care s-a aplicat până la 31 decembrie 2009. De la această dată, conform Tratatului de Aderare, România nu mai putea să aplice scheme ajutor considerate neconforme cu regulile concurenţei din Uniunea Europeană.
Funcționarii lui Toni Greblă sunt însă într-o gravă eroare. În cazul inundațiilor care au distrus recoltele Agrodelta Sireasa nu este vorba de o calamitate care, potrivit DEX, semnifică ”un dezastru provocat de obicei de un fenomen natural”. Inundațiile de la Tulcea au fost provocate nu de vreun fenomen al naturii, ci de mâna omului, la ordinul prefecturii Tulcea.
Prostie și rea credință
La Tulcea, prostia și reaua intenție a autorităților au fost cele care au generat pagube imense. Circa 6.000 de hectare de culturi agricole ale Agrodelta Sireasa au ajuns sub ape, în urma deciziei criminale a autorităților de a face breșe în digul de apărare de la Ceatalchioi. Agrodelta nu a primit niciodată despăgubiri pentru recoltele pierdute, autoritățile dând, inițial, vina pe natură și fugind de răspunderea spargerii digurilor.
După 8 ani de la dezastru, autoritățile au recunoscut pentru prima dată că agricultorii din Deltă inundați la comanda baronilor locali au dreptul să fie despăgubiți. Niciun ban nu a fost plătit atunci de autorități.
”Menţionăm faptul că pentru pagubele produse în agricultură din cauza inundaţiilor din anul 2010 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a acordat despăgubiri”, a precizat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) într-o adresă remisă ziarului ”Adevărul”.
Agricultorii trebuie despăgubiți
În totală contradicție cu Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Agricultorii interpretează corect legislația și admite că agricultorii trebuie despăgubiți.
”Daunele produse în luna iunie 2010 în incinta agricolă administrată de către SC Agrodelta Sireasa SA, au rezultat ca urmare a breşelor practicate în digul de apărare al incintei agricole Sireasa, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea. În acest caz, sunt aplicabile prevederile alin (3) al art.75 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv „pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii”, a explicat MADR.
Astfel, potrivit art. 75 din Legea apelor nr. 107/1996, ”(1) Pentru a evita producerea unor calamităţi în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcţionarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum şi a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul preşedintelui comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Comitetul ministerial. (2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca şi ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligaţi să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora. (3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii”.
Cu toate acestea, MADR a recunoscut că nu a făcut niciun demers pentru plata despăgubirilor pentru pagubele produse în urma inundaţiilor controlate.
”La nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu au fost stabilite sume şi nu au fost acordate despăgubiri pentru daunele produse în luna iunie 2010 în incinta agricolă administrată de către SC Agrodelta Sireasa SA, urmare a inundării dirijate prin breşe practicate în digul de apărare al incintei agricole Sireasa, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea”, recunoaşte MADR.
Autorităţile s-au contrazis flagrant
După producerea catastrofei, autorităţile s-au contrazis flagrant. Deşi Prefectura Tulcea a autorizat crearea breşelor în digurile de apărare, Ministerul de Interne a dat vina pe apele Dunării care ar fi ieşit din matcă.
Astfel, într-o notă a Ministerului de Interne de la acea vreme se arată că digul s-a rupt din cauza debitului mărit şi nicidecum în urma unor acţiuni intenţionate. ”Digul de apărare contra inundaţiilor aflat pe malul drept al braţului Chilia, între km. 111 şi 114, a fost rupt din cauza debitului mărit al Dunării, astfel apa inundând pădurea de aparţine Romsilva, trecând peste drumul comunal DC-2 Tulcea – Chilia Veche, iar pe partea dreaptă inundând parţial islazul comunal, proprietăţile localnicilor şi incinta agricolă Sireasa”, preciza Ministerul de Interne, imediat după producerea inundaţiilor.
Ministerul de Interne și-a schimbat poziția
După 8 ani, Ministerul de Interne şi-a schimbat poziţia şi a recunoscut că spargerea digurilor – operațiune în urma căreia miile de hectare de culturi au fost calamitate – s-a făcut la ordinul Prefecturii Tulcea.
”În urma consultării Instituţiilor Prefectului, prin intermediul Direcţiei Generale pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului, a rezultat faptul că, pe parcursul anului 2010, au fost efectuate inundări controlate la nivelul a trei judeţe, respectiv Bacău, Harghita şi Tulcea. Menţionăm că în judeţele Bacău şi Harghita, aceste operaţiuni nu au produs pagube. În ceea ce priveşte judeţul Tulcea, indicăm existenţa pe rolul unei instanţe de judecată a unui dosar civil, ce are ca obiect plata pentru despăgubiri ca urmare a inundaţiei dirijate din data de 23.06.2010”, se arată într-o adresă a MAI.
