Inundaţiile din iunie 2010 au produs pagube imense în sute de localităţi din toată ţara. La Tulcea însă, prostia și reaua intenție a autorităților au fost cele care au generat pagube imense. Circa 6.000 de hectare de culturi agricole ale celei mai profitabile companii din Deltă, Agrodelta Sireasa, au ajuns sub ape, în urma deciziei criminale a autorităților de a face breșe în digul de apărare de la Ceatalchioi. Agrodelta nu a primit niciodată despăgubiri pentru recoltele pierdute, autoritățile dând vina pe natură și fugind de răspunderea spargerii digurilor.
După 8 ani de la dezastru, autoritățile recunosc pentru prima dată că agricultorii din Deltă inundați la comanda baronilor locali au dreptul să fie despăgubiți. Niciun ban nu a fost plătit atunci de autorități.
”Menţionăm faptul că pentru pagubele produse în agricultură din cauza inundaţiilor din anul 2010 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a acordat despăgubiri”, a precizat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru ”Adevărul”.
Recoltele agricole, calamitate în mod deliberat
În judeţul Tulcea mai multe diguri de la Dunăre au fost sparte atunci în mod deliberat, cu scopul declarat de salvare a unor localităţi de la inundaţii. Satele nu au putut fi salvate, iar odată cu ele au ajuns sub apele Dunării mii de hectare de culturi agricole. Cea mai afectată a fost Agrodelta Sireasa SA, controlată de stat până în urmă cu câţiva ani, prin AVAS şi FPS, care s-a ales cu peste 6.000 de hectare inundate.
După producerea catastrofei, autorităţile s-au contrazis flagrant. Deşi Prefectura Tulcea a autorizat crearea breşelor în digurile de apărare, Ministerul de Interne a dat vina pe apele Dunării care ar fi ieşit din matcă.
Astfel, într-o notă a Ministerului de Interne de la acea vreme se arată că digul s-a rupt din cauza debitului mărit şi nicidecum în urma unor acţiuni intenţionate. ”Digul de apărare contra inundaţiilor aflat pe malul drept al braţului Chilia, între km. 111 şi 114, a fost rupt din cauza debitului mărit al Dunării, astfel apa inundând pădurea de aparţine Romsilva, trecând peste drumul comunal DC-2 Tulcea – Chilia Veche, iar pe partea dreaptă inundând parţial islazul comunal, proprietăţile localnicilor şi incinta agricolă Sireasa”, preciza Ministerul de Interne, imediat după producerea inundaţiilor.
Cât despre închiderea breșelor pentru a se mai salva ceva din culturi nici nu s-a pus problema. ”În privința solicitării de închidere a deversărilor, aceasta a fost prezentată Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, în cadrul ședinței extraordinare care a avut loc în data de 06.07.2010, iar din punct de vedere tehnic concluzia a fost că apa a pătruns în incinta Sireasa ca urmare a depășirii nivelului drumului comunal, nefiind oportună închiderea deversărilor. În raport de nivelul cotelor Dunării, se va interveni pentru eliminarea acestor deversări”, a concluzionat Ministerul de Interne.
Ministerul de Interne o întoarce ca la Ploiești
Acum, Ministerul de Interne şi-a schimbat poziţia şi a recunoscut că spargerea digurilor – operațiune în urma căreia miile de hectare de culturi au fost calamitate – s-a făcut la ordinul Prefecturii Tulcea.
”În urma consultării Instituţiilor Prefectului, prin intermediul Direcţiei Generale pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului, a rezultat faptul că, pe parcursul anului 2010, au fost efectuate inundări controlate la nivelul a trei judeţe, respectiv Bacău, Harghita şi Tulcea. Menţionăm că în judeţele Bacău şi Harghita, aceste operaţiuni nu au produs pagube. În ceea ce priveşte judeţul Tulcea, indicăm existenţa pe rolul unei instanţe de judecată a unui dosar civil, ce are ca obiect plata pentru despăgubiri ca urmare a inundaţiei dirijate din data de 23.06.2010”, se arată într-o adresă a MAI.
Prefectura Tulcea a fugit de răspundere
Deși a admis că a autorizat spargerea digurilor de apărare de la Ceatalchioi, Prefectura Tulcea nu şi-a asumat plata daunelor pentru pierderile din agricultură. Pentru asta, autoritățile au invocat un articol de lege care nu se aplică în acest caz:
”În ceea ce priveşte solicitările de acordare de despăgubiri, în temeiul Legii 381/2002 nu au putut fi soluţionate, întrucât la data de 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziţie în care, conform Tratatului de Aderare, România putea să aplice scheme ajutor care nu erau conforme cu regulile concurenţei şi a ajutoarelor de stat din Uniunea Europeană”, este reacția prefectului de Tulcea de la acea vreme. Acesta a omis cu bună ştiinţă să spună că inundaţiile s-au produs ca urmare a breşelor făcute în diguri şi nu din cauza creşterii apelor Dunării – situaţia în care, într-adevăr, agricultorii nu ar fi putut beneficia de despăgubiri.
Pretextul spargerii digurilor
Și secretarul Primăriei Ceatalchioi de la acea vreme, Ștefan Poh, a recunoscut că decizia de spargere a digului a dus la distrugerea culturilor agricole, dar se spală pe mâini spunând că ordinul a fost dat de alții.
„Următoarea etapă a constat în consolidarea liniei de apărare dig Podișcă-Călin și drum comunal Sireasa-Ceatalchioi, drum în care au fost efectuate mai multe breșe în baza unei hotărâri a Consiliului Local Ceatalchioi, care au slăbit presiunea pe digul Podișcă-Călin, ce proteja direct intravilanul satelor Sălceni și Ceatalchioi“, arată fostul secretar al comunei Ceatalchioi.
Acesta justifică sacrificarea incintei Sireasa, autorizată chiar de Prefectura Tulcea, prin starea de necesitate: „Prin efectuarea breșelor autorizate și de Instituția Prefectului, prin președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, care a decretat starea de necesitate pe teritoriul comunei Ceatalchioi, s-a creat timpul necesar pentru evacuarea animalelor de pe raza comunei, evacuate cu bacuri autopropulsate“.
Ministerul Agriculturii: Proprietarii au dreptul la despăgubire
A fost nevoie să treacă 8 ani pentru ca Ministerul Agriculturii să recunoscă vina autorităţilor în dezastrul de la Ceatalchioi. Ministerul a admis, de asemenea, că legea a fost interpretată în mod eronat.
”Daunele produse în luna iunie 2010 în incinta agricolă administrată de către SC Agrodelta Sireasa SA, au rezultat ca urmare a breşelor practicate în digul de apărare al incintei agricole Sireasa, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea. În acest caz, sunt aplicabile prevederile alin (3) al art.75 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv „pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii”, a precizat MADR pentru ”Adevărul”.
Astfel, potrivit art. 75 din Legea apelor nr. 107/1996, ”(1) Pentru a evita producerea unor calamităţi în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcţionarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum şi a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul preşedintelui comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Comitetul ministerial. (2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca şi ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligaţi să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora. (3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii”.
Cu toate acestea, MADR a recunoscut că nu a făcut niciun demers pentru plata despăgubirilor pentru pagubele produse în urma inundaţiilor controlate.
”La nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu au fost stabilite sume şi nu au fost acordate despăgubiri pentru daunele produse în luna iunie 2010 în incinta agricolă administrată de către SC Agrodelta Sireasa SA, urmare a inundării dirijate prin breşe practicate în digul de apărare al incintei agricole Sireasa, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea”, recunoaşte MADR.
