De teama Parchetului și a Curții de Conturi, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, refuză să comunice informațiile care vor proba că a cheltuit ilegal sume uriașe pe contracte cu case de avocatură. Este motivul pentru care „baronul” Teodorescu invocă proceduri judiciare închipuite.
Între timp, autoritățile judiciare au început să ia la puricat contractele ilegale cu avocați. Prima instituție publică vizată este ROMATSA, care, deși are un serviciu juridic stufos, și-a externalizat serviciile de asistență juridică. La fel cum a procedat Consiliul Județean Tulcea, dar și multe alte instituții publice.
Surse CJ Tulcea: Horia Teodorescu știe că e în culpă
Horia Teodorescu se teme să facă publice informațiile referitoare la cât a cheltuit Consiliul Județean Tulcea, în ultimii ani, din bani publici pe contracte ilegale cu avocați de lux, care au reprezentat în instanță interesele obscure ale baronilor locali.
Surse apropiate șefului CJ Tulcea au explicat, pentru ziarul „Cetățeanul”, că Horia Teodorescu știe foarte bine că este în culpă, motiv pentru care a invocat proceduri judiciare în curs, pentru a se eschiva de la comunicarea informațiilor publice.
„Cetățeanul” a solicitat încă din luna decembrie a anului trecut Consiliului Județean Tulcea informațiile de interes public referitoare la valoarea contractelor încheiate cu case de avocatură, precum și hotărârile de consiliu județean pentru aprobarea lor. Pentru că funcționarii publici nu au comunicat informațiile în termenul legal, ziarul „Cătețeanul” a somat de două ori CJ Tulcea să facă publice aceste date, în confirmitate cu Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Baronul Teo și procedurile judiciare imaginare
La data de 3 ianuarie, funcționarii CJ Tulcea au precizat că vor da un răspuns în termen de 30 de zile.
„Urmare solicitării dumneavoastră înregistrată la Consiliul Județean Tulcea sub nr. 51/19.12.2018, vă aducem la cunoștință că vom comunica informațiile solicitate în termen de maxim 30 de zile, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (articol care se referă la dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare solicitate n.r.)”, este tertipul folosit de CJ Tulcea pentru a tergiversa comunicarea informațiilor publice solicitate de „Cetățeanul”.
În data de 23 ianuarie, întrucât termenul de 30 de zile a fost depășit, „Cetățeanul” a solicitat din nou CJ Tulcea să comunice informațiile publice.
La aproape două luni de la formularea solicitării, în data de 4 februarie 2019, CJ Tulcea informează „Cetățeanul” că informațiile solicitate sunt exceptate de la publicare, pentru că ar afecta proceduri judiciare în curs!
„Ziarul Cetățeanul se consideră îndreptățit să primească informațiile solicitate în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fără a ține cont că furnizarea acestora poate fi limitată în măsura în care este vorba de informații exceptate în baza art.12 din Legea nr. 544/2001. Astfel, potrivit dispozițiilor art.12, alin.(1), lit.f) din Legea nr. 544/2001, informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor”, se arată în nota remisă redacției de CJ Tulcea.
Pentru a masca inclusiv depășirea termenului legal de răspuns, funcționarii CJ Tulcea au făcut referire la solictarea din data de 23 ianuarie 2019, prin care „Cetățeanul” a somat CJ Tulcea să respecte termenul legal de răspuns. Mai mult decât atât, șeful CJ Tulcea, Horia Teodorescu, a evitat să semneze documentul.
Expert în Drept: O aberație!
Specialiștii în Drept spun că articolul de lege invocat de Consiliul Județean Tulcea pentru a refuza să comunice informațiile publice solicitate de ziarul „Cetățeanul” nu are nicio legătură cu situația de față.
„Este o aberație! Informațiile solicitate nu au nicio legătură cu activitatea judiciară. Doar o instanță de judecată ar putea invoca niște proceduri judiciare pentru a limita accesul la anumite informații dintr-un dosar, care dacă ar fi făcute publice ar aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre parțile implicate în proces. Informațiile despre legalitatea unui contract din bani publici nu are nicio legătură cu procedurile judiciare avute în vedere de legiuitor. În acest caz, vorbim de hotărâri de consiliul județean. O instituție publică, precum Consiliul Județean, nu are cum să declare o ședință publică drept nepublică”, a declarat, pentru ziarul „Cetățeanul”, avocatul Adrian Cuculis.
Legea, încălcată grosolan de baronii locali
Consiliul Județean Tulcea a preferat să fie reprezentat în instanță, prin încălcarea legii, de avocați sau societăți de avocatură. Și nu orice fel de avocați, ci cei „cu ștaif”, ale căror servicii sunt foarte scumpe. Printre societățile preferate de președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, se numără Popovici Nițu Stoica & Asociații, una dintre cele mai cunoscute și, în același timp, discrete firme din avocatura de business din România.
Numai că, prin angajarea caselor de avocatură, deși dispune de un compartiment juridic numeros, Consiliul Județean Tulcea a încălcat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/2012, care precizează, la art. 1, alin 1: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.
Legea oferă însă o „portiță” (situație) în care se pot folosi serviciile unei case de avocatură, cea în care este nevoie ca apărătorii entităților publice să aibă un înalt grad de specializare: „În situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea (…) consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale”.
Avocați cu ștaif și la Primăria Brașov
O situație parcă trasă la indigo este și la Brașov. În orașul de sub Tâmpa nu sunt bani pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap și nici pentru salariilor asistenţilor acestora, dar Primăria Brașov toacă bani publici pe contracte cu avocați.
În ultimii ani, municipalitatea a contractat servicii juridice de la peste 20 de avocați sau societăți de avocatură, pentru care a plătit milioane de lei.
Printre avocații preferați de edilul George Scripcaru se numără Adrian Rusu – despre care presa a relatat că este nepotul fostului deputat brașovean Ioan Adam, condamnat în dosarul retrocedării ilegale de păduri –, Nicolae Vrâncean, Tița Nicolescu, Maria Dicu, Radu și Cornelia Butnaru și chiar Ioan Adam, prin cabinetul de avocatură în care este asociat cu nepotul Adrian Rusu.
Prin angajarea avocaților, Primăria Brașov nu a încălcat doar legea, ci și propriul Regulament de organizare şi funcționare (ROF).
Potrivit Art. 63 al documentului, Biroul Contencios, din cadrul Primăriei Brașov, are misiunea de reprezentare a Municipiului Brașov, a Consiliului Local Brașov, a Primarului și a Primăriei Municipiului Brașov în fața instanțelor de judecată.
ROMATSA, luată la țintă de procurori
Autoritățile au început să ia la bani mărunți contractele cu casele de avocatură semnate discreționar de instituțiile publice. La 6 ani de la semnalul de alarmă tras de Curtea de Conturi, care a descoperit o situație generalizată în privința externalizării serviciile de asistență juridică, autoritățile judiciare au decis să ia taurul de coarne. Într-o acțiune de imagine, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au descins, recent, la ROMATSA – „Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian”, instituția publică cu cele mai mari salarii din România.
Ziarul „Cetățeanul” a solicitat procurorilor care anchetează cazul date despre acest dosar.
„Privitor la solicitarea dvs. vă comunicăm că la data de 29.01.2019, poliţişti din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi a Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, au efectuat o percheziţie la sediul din municipiul Bucureşti a regiei autonome ROMATSA. (…) Activitatea s-a desfăşurat în cadrul unui dosar penal, întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, faptă prevăzută şi pedepsită de articolul 297 din Codul Penal, cu încălcarea OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, fiind ridicate înscrisuri cu privire la externalizarea serviciilor de asistenţă juridică. La aceeaşi dată, la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au fost conduse șase persoane, în vederea audierii, în calitate de martori”, au precizat anchetatorii.
Concret, cercetările vizează contractele încheiate între 2013 şi 2017, după intrarea în vigoare a OUG 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare.
Ce prevede regulamentul de funcționare la ROMATSA
Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF) al ROMATSA stabilește că juriștii regiei reprezintă instituția în instanță. Astfel, Serviciul Juridic este compartimentul de concepţie şi execuţie constituit în subordinea Directorului Direcţiei Juridice şi Administrativ „cu funcţiunile suport de asigurare a verificării documentare şi urmărire a respectării legalităţii în actele legate de desfăşurarea activităţii RA ROMATSA, de reprezentare şi apărare a intereselor regiei în faţa organelor de jurisdicţie, Parchetelor, notarilor, autorităţilor administraţiei locale şi centrale de stat, Curţii de Conturi, executorilor judecătoreşti”.
Potrivit ROF ROMATSA, șeful Serviciului Juridic „reprezintă RA ROMATSA în fața organelor judecătorești”.
Contractele cu avocații „privați”, metodă de risipire a banului public
În 2012, Curtea de Conturi a României a constatat grave neregularităţi asupra modului de utilizare a fondurilor publice. Una dintre cele mai grave a fost risipa de buni publici pentru serviciile juridice.
Curtea de Conturi a constatat că „pentru aceeaşi activitate cu caracter juridic, o autoritate/instituţie publică a efectuat atât cheltuieli cu personalul propriu de specialitate juridică cât şi cheltuieli cu firme private de avocatură, care, de cele mai multe ori, egalează sau depăşesc pe cele cu structura juridică proprie conducând astfel la cheltuieli ineficiente ale banului public”.
Potrivit Raportului acestei instituții pe perioada 2008-2010, cele 408 entități supuse controlului (reprezentând 3% dintr-un total de 13.500 de entităţi) au efectuat cheltuieli cu serviciile externe de avocatură în cuantum total de 317,9 milioane lei, iar cheltuielile cu funcţionarea structurilor juridice proprii au fost în sumă de 274,6 milioane lei.
