DISTRIBUIȚI

Baronii din Tulcea sfidează în continuare agricultorii din Deltă, pe care i-a deposedat abuziv de patrimoniu. La începutul lunii august, Consiliul Județean (CJ) Tulcea a respins solicitarea companiei Agroldelta Sireasa de emitere a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din propriul patrimoniu, pe motiv că acestea fac parte acum… din inventarul public al județului, potrivit Adevarul.ro.

Este vorba de 10.000 de hectare de teren, în valoare de circa 20 de milioane de euro, „naționalizate“ de autoritățile tulcene în 1993, printr-o simplă hotărâre de consiliu județean.

Deși Agroldelta este o companie privată acum, statul are încă un interes legitim în această societate. Asta pentru că, în momentul în care a fost deposedată de active, Agrodelta Sireasa SA era deținută de AVAS. Compania a fost vândută 10 ani mai târziu, iar în prețul tranzacției nu au intrat și imobilele înhățate ilegal de baronii locali.

Așa că, după redobândirea patrimoniului, capitalul social al companiei va fi majorat cu valoarea terenurilor. Cu alte cuvinte, statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS (moștenitoarea AVAS), va redeveni acționar, prin aportul adus în societate.

Agrodelta este una dintre societățile înfiinţate în 1991, prin desprinderea din „Centrala – mamut“ care administra bunurile din Delta Dunării, IECRNDD 1 Mai (Întreprinderea de Exploatare Complexă a Resurselor Naturale Delta Dunării), în temeiul Legii 15/1990. Prin efectul legii, societățile au preluat în proprietate toate bunurile fostei întreprinderi de stat (inclusiv terenurile agricole şi digurile).

Baronii locali, „proprietari“ fără titlu

Pentru a justifica refuzul, CJ Tulcea a invocat că terenurile agricole fac parte acum din inventarul județului, adică sunt ale autorităților locale.

Funcționarii de la Tulcea ignoră cu bună știință dreptul de proprietate. Potrivit art. 8 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, „Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar, se poate face numai cu plată şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. În lipsa acordului menţionat, bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire“.

Consiliul Judeţean Tulcea încalcă chiar dreptul de proprietate al statului

Totodată, potrivit Codului Civil, dreptul de proprietate publică se dobândeşte prin achiziţie publică, prin expropriere pentru cauză de utilitate publică sau prin donaţie. Or, Agrodelta a fost deposedată de terenuri printr-o simplă hotărâre a CJ Tulcea.

Mai spun reprezentanții CJ Tulcea că, potrivit Legii 69/1996 privind constituirea Rezervației Biosferei Deltei Dunării, terenurile din perimetrul rezervației constituie domeniu public de interes județean.

Nici acest argument nu stă în picioare, pentru că, la momentul înființării rezervației, Agrodelta era proprietară asupra terenurilor, prin efectul Legii 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale. O spun chiar judecătorii Curții Supreme, potrivit cărora niciun act normativ emis ulterior, după data la care societatea comercială a devenit proprietar, fie în temeiul Legii 15/1990, fie în temeiul Legii 18/1991, nu poate constitui titlul statului.

„Legile și hotărârile de guvern adoptate după anul 1989 nu pot constitui titlu de proprietate, întrucât ar însemna că bunul a fost expropriat după anul 1989, fapt care nu ar fi posibil decât în condițiile impuse de Constituția României privind exproprierea unui bun pentru cauză de utilitate publică. Așadar, statul român ar trebui să prezinte un titlu valabil pentru care proprietatea bunului ar fi intrat în patrimoniul său, înainte de anul 1990“, se arată în Decizia 561/07.02.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cu alte cuvinte, după adoptarea legii de înființare a rezervației, terenurile Agrodelta puteau fi introduse în domeniul public de interes județean într-un singur mod: exproprierea, prin despăgubirea proprietarilor, în baza Legii 213/1998 privind regimul proprietății publice.

Rezervația Biosferei Deltei Dunării a mai încercat să pună mâna abuziv pe terenurile Agrodelta, invocând introducerea acestora în domeniul public, dar judecătorii au respins toate acțiunile.

Legea 15, spaima baronilor

Actul normativ încălcat grosolan în acest caz, dar și în multe altele, și pe care baronii locali au încercat să-l desființeze, este Lege 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale.

Legea a fost atacată de mai multe ori la Curtea Constituțională, dar de fiecare dată judecătorii au stabilit că societățile sunt proprietare, legal, pe terenuri.

Legea 15/1990, în vigoare și astăzi, prevede expres că noile societăți comerciale (în care statul era unic acționar, până la privatizare) sunt proprietarele terenurilor și a tuturor bunurilor: „Bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia“ (art. 20, alin. 2).

Articolul de lege constituie titlul de proprietate asupra terenurilor societăților comerciale înființate astfel, dar nicidecum de proprietate a statului, a statuat Curtea Constituțională prin mai multe decizii:

  • „Trebuie subliniat faptul ca bunurile societăților comerciale nu constituie proprietate de stat, ci proprietate privată, chiar daca statul deține la societățile comerciale majoritatea capitalului social. (…) Art. 20 alin. 2 din lege prevede că «Bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia»…“ (Decizia 1/1993 a Curții Constituționale).
  • „Bunurile regiilor autonome şi ale societăţilor comerciale nu constituie proprietate de stat, ci proprietate privată, deoarece, potrivit art. 5 şi art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, titularul dreptului de proprietate este regia autonomă sau societatea comercială. Statul este un simplu acţionar care deţine o cotă-parte din capitalul social ce nu se confundă cu patrimoniul persoanei juridice“ (Decizia 18/1994 a Curții Constituționale).

Consecința: prejudiciu adus statului român

După ce Consiliul Județean Tulcea a respins solicitarea Agrodelta, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a somat din nou compania agricolă să-și recupereze activele, avertizând că aceste demersuri au un caracter obligatoriu și nu opțional.

„Ne întemeiem prezenta solicitare pe prevederile OUG nr. 88/1997 și ale Legii nr. 137/2002, prevederi care au un caracter obligatoriu și nu opțional“, se arată în adresa Autorității.

Mai mult, funcționarii vorbesc explicit despre prejudiciul adus statului, în cazul nerecuperării patrimoniului.

„În situația în care nu dețineți încă certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor (CADP), dar dețineți terenuri pentru care trebuie să obțineți CADP, vă rugăm să ne comunicați ce demersuri ați întreprins până în prezent. Neîntreprinderea măsurilor prevăzute de lege pentru obținerea CADP și apoi majorarea capitalului social reprezintă o gravă abatere, având drept consecință un prejudiciu adus statului român“, se mai arată în document.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului avertizează asupra prejudiciului făcut statului prin nerecuperarea activelor Agrodelta

Au înhățat și digurile

În primăvara acestui an, CJ Tulcea a reușit să înhațe și digurile din patrimoniul Agrodelta. Slujbașii baronilor de Tulcea s-au dus la Cartea Funciară cu o hotărâre de guvern pentru atestarea domeniului public al județului, semnată de Sorin Grindeanu, și au înscris județul Tulcea ca proprietar. Autoritățile locale, dar și cele centrale, au știut dintotdeauna că digurile sunt proprietatea firmei private. Astfel, pe 15 aprilie 2008, președintele Consiliului județean Tulcea scria judecătorilor de la Tribunal: „Referitor la dreptul de proprietate asupra digurilor și canalelor (…) vă rugăm să rețineți că județul Tulcea nu a deținut niciodată un titlu valabil asupra acestor bunuri“.

Același lucru l-a făcut și prefectul județului Tulcea, reprezentantul Guvernului în teritoriu, într-o adresă din 2006: „Agrodelta Sireasa trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea consolidării digului aflat în proprietatea sa“.

Dovada zdrobitoare vine însă tot de la Consiliul Județean, unde vicepreședintele acestuia recunoaște că terenurile (digurile) firmelor private au fost înscrise fără nicio bază legală în inventarul domeniului public. „De asemenea, s-au introdus în lista inventarului digurile și canalele realizate pe aceste terenuri care, deși în prezent nu fac parte din domeniul județean, fiind în proprietatea societăților comerciale agricole și piscicole înființate prin reorganizarea Centralei «Delta Dunării», apreciem că ar trebui cuprinse în domeniul public deoarece sunt intim legate de teren“.

Mai mult decât atât, în 2009, ministrul Mediului de la acea vreme, Nicolae Nemirschi, anunța că va propune exproprierea digurilor pentru cauză de utilitate publică și despăgubirea proprietarilor. „Voi propune Guvernului un act normativ pentru a expropria digurile din Deltă. Cu 500 milioane de euro putem readuce aceste diguri în domeniul public (…) ele sunt în proprietate privată și trebuie să le recuperăm rapid pentru a realiza reconstrucțiile ecologice“, declara ministrul. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here