O fostă companie de stat, cu capital 100% românesc, se chinuie de ani de zile să-și recupereze proprietățile, preluate abuziv de către autoritățile locale. Fostul acționar al Agrodelta Sireasa SA, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS (moștenitoarea AVAS), îi somează pe actualii deținători să depună toate diligențele pentru ca ferma să reintre în posesia patrimoniului său și să-i transmită certificatele de atestare a titlurilor de proprietate, uitând că tocmai autorități ale statului au fost cele care l-au „naționalizat“ a doua oară.
Agrodelta Sireasa SA, societate cu toate taxele plătite la zi și premiată constant pentru performanțele și contribuțiile sale la PIB-ul autohton, a fost deposedată de mare parte dintre activele sale, printr-o simplă hotărâre de consiliu județean, în anii 90. Este vorba de peste 10.000 de hectare de teren agricol, care ulterior au fost concesionate, pe bani grei, fostei companii de stat.
De atunci, mai multe instituții de forță ale statului, printre care Curtea de Conturi, Curtea Constituțională și Guvernul României, au recunoscut abuzul. Cu toate acestea, Consiliul Județean Tulcea s-a dovedit mai tare și continuă și astăzi să se creadă proprietar pe zecile de mii de hectare de teren.
Fosta AVAS, în coastele Agrodelta
Acum, Agrodelta Sireasa nu mai este controlată de stat, dar Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului va avea cel mai mult de câștigat în urma recuperării patrimoniului de către compania agricolă.
Asta pentru că, după ce terenurile agricole se vor întoarce în patrimoniul Agrodelta, capitalul social al companiei va fi majorat cu valoarea terenurilor. Cu alte cuvinte, statul, prin AAAS, va redeveni acționar, prin aportul adus în societate. Suma nu este deloc neglijabilă, cele peste 10.000 de hectare de teren agricol fiind evaluate la circa 18 milioane de euro.
De altfel, AAAS chiar și-a arătat disponibilitatea de a sprijini în instanță demersurile Agrodelta. „În situația formulării de către societate a oricăror acțiuni în justiție, în funcție de obiectul acestora, autoritatea poate aprecia cu privire la intervenția principală (în nume propriu) sau accesorie (pentru sprijinirea apărării societății, în funcție de interesul juridic, în înțelesul legii procesual civile (…)“ se arată în corespondența AAAS cu Agrodelta.
De curând, OCPI Tulcea a avizat documentațiile topo-geodezice privind obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate Agrodelta asupra terenurilor pentru incintele Sireasa, Chilia Veche, Pardina și Ostrov Tătaru, care au fost depuse la Consiliul Județean Tulcea, așa cum a solicitat AAAS.
Naționalizare bolșevică
Înființate în 1991, societățile desprinse din Întreprinderea de Exploatare Complexă a Resurselor Naturale Delta Dunării au preluat în proprietate toate bunurile (inclusiv terenurile agricole și digurile) în temeiul Legii 15/1990.
Legea a fost respectată doar 3 ani. În 1993, CJ Tulcea a emis abuziv o hotărâre, prin care nu mai puțin de 80.000 de hectare de terenuri agricole și amenajări piscicole au fost luate din patrimoniul societăților comerciale din Delta Dunării privatizate prin Legea 15/1990.
Lovitura de grație pentru Agrodelta Sireasa a venit însă în 2017, când compania a fost deposedată și de digurile din incinta agricolă. Beneficiarul „naționalizării“ a fost tot Consiliul Județean Tulcea, condus de președintele Horia Teodorescu (PSD). Miza acestei afaceri cu iz penal este uriașă. Proprietățile luate cu japca joacă un rol-cheie într-un proiect cu fonduri europene, în valoare de peste un miliard de euro. Mai precis, pe digurile aflate în patrimoniul fermei se află un drum comunal, ridicat de CJ Tulcea (nu se știe cum) la rang de drum județean (DJ222N), care urmează să fie reabilitat cu bani europeni, în cadrul unui amplu proiect pe zona Delta Dunării.
CJ Tulcea a inițiat o hotărâre de Guvern (181/30.03.2017 privind atestarea domeniului public al județului Tulcea), ulterior aprobată și semnată de premierul Sorin Grindeanu și de ministrul Dezvoltării Sevil Shhaideh, prin care drumuri și terenurile aferente acestora (aflate în proprietate privată) au fost declarate ca făcând parte din domeniul public al județului.
Sevill Shhaideh și-a luat mână de pe baronii locali
După declanșarea anchetei DNA, Guvernul a suspendat parțial aplicarea HG 181/30.03.2017. Și Ministerul Fondurilor Europene a suspendat proiectul derulat pe baza hotărârii de guvern, până la finalizarea cercetărilor.
Mai mult, Ministerul Dezvoltării s-a delimitat de matrapazlâcurile autorităților locale, arătând că CJ Tulcea și Prefectura Tulcea poartă întreaga responsabilitate pentru conținutul hotărârii de guvern.
„Necesitatea, oportunitatea și realitatea datelor prezentate în proiectul de HG aparțin inițiatorilor, respectiv CJ Tulcea și Prefectura Tulcea, care au promovat acest proiect, prin Ministerul Dezvoltării Regionale. (…) Astfel, președintele CJ Tulcea și prefectul județului Tulcea și-au asumat, prin semnarea proiectului de hotărâre privind atestarea domeniului public al județului Tulcea, realitatea datelor“, se arată într-o adresă a Ministerului Dezvoltării către CJ Tulcea. Un document similar a fost remis și Prefecturii Tulcea.
Totodată, Ministerul Dezvoltării avertizează cele două instituții să analizeze problema „cu maximă responsabilitate“ și să refacă documentația.
CJ Tulcea: Bunurile reclamate fac parte din domeniul public al județului
CJ Tulcea invocă dreptul de proprietate al județului în baza HG 1361/2001 privind atestarea domeniului public al județului Tulcea, care prevedea că digurile vor trece în proprietatea CJ Tulcea cu titlu gratuit. Fără să vrea, CJ Tulcea recunoaște astfel că digurile, dar și tereurile agricole, nu au fost niciodată în proprietatea județului. Mai mult, Hotărârea invocată a fost modificată prin HG 181/2017, care ulterior a fost suspendată, Ministerul Dezvoltării somând autoritățile locale să-și asume „realitatea datelor“.
„Înainte de a achiziționa acțiunile societății petente, în 2003, domnul Traian Rece a luat la cunoștință că SC Agrodelta Sireasa SA își desfășoară activitatea în cadrul Rezervației Biosferei Deltei Dunării, iar terenul agricol pe care îl exploatează cu asociații este concesionat de la Consiliul Județean Tulcea, în baza contractelor nr. 61/1998 și 165/1999 și că din totalul patrimoniului deținut un procent de 90% îl reprezintă activele de natura contrucțiilor speciale (amenajări de terenuri, diguri, canale principale, canale secundare) “, mai precizează autoritățile locale, care uită să spună cum au ajuns aceste terenuri în proprietatea județului.
„Mai puțină știință de carte, dar foarte mult tupeu“
Abuzurile au fost recunoscute inclusiv de unii șefi ai județului care au luat parte la ele. Constantin Cabuz, fostul secretar al județului Tulcea, este unul dintre artizanii Hotărârii 10/1993, prin care au fost trecute în domeniul public terenurile societăților privatizate din Delta Dunării.
La ultima ședință a Consiliului Județean la care a participat, din februarie 2016, Cabuz a ținut un discurs cu valoare de confesiune.
„Este ultima şedinţă la care particip în calitate de secretar, sunt în administraţie de 26 de ani, o perioadă poată prea lungă. Rememorez pe scurt câteva moment importante. Vreau să vă spun că în primul mandat, între 1992 și 1996, mai precis în 1993, județul Tulcea a dobândit proprietatea publică a peste 70.000 de hectare
de teren agricol și piscicol. Am dat o hotărâre care era celebră pentru cei care au fost atunci, Hotărârea nr. 10/1993. A fost o forțare a cadrului legislativ, pentru că atunci nu aveam o lege organică privind domeniul public. A fost o asumare responsabilă a consilierilor, am fost contestaţi, am dat cu subsemnatul la Curtea de Conturi, dar până la urmă a rămas această decizie, și mai mult, am reușit să o trecem într-un cadru legal, pentru că în 1995 această prevedere a noastră s-a constituit într-o lege votată de Parlament”, a mărturisit Cabuz.
El i-a caracterizat foarte bine pe cei care conduc acum județul Tulcea: „fără știință, dar cu foarte mult tupeu”.
„Vreau să spun câteva cuvinte despre colegii mei. Am pornit la drum cu vechii meseriași, care aveau un spirit de disciplină, care erau supuși unei ierarhii. Au venit copii noi, mai exuberanți, mai nesubordonați, mai cu puțină știință, dar cu foarte, foarte mult tupeu, dar asta este viața pe care o trăim”, a spus Constantin Cabuz, referindu-se la actuala conducere a CJ Tulcea, în fruntea căruia se află Horia Teodorescu.
Șeful CJ Tulcea nu s-a simțit vizat de cuvintele fostului secretar, ba chiar a ținut să-i facă un compliment: „Nu trebuie să omitem că depozitarul multor informații din Consiliul Județean, și nu trebuie negat asta, că ne place sau nu ne place, este Titi Cabuz“.
