Furtul de terenuri din Delta Dunării, luate cu japca din proprietatea privată și trecute în domeniul public al statului, a fost recunoscut la cel mai înalt nivel. Instituții ale statului precum Guvernul României și Curtea de Conturi au admis practic că statul a naționalizat proprietățile societăților comerciale din Delta Dunării, privatizate în baza Legii 15/1990.
Noi dovezi ale exproprierii de tip bolșevic
Raptul a avut loc în două etape. Prima a fost în 1993, când Consiliul Județean Tulcea a emis abuziv o hotărâre, prin care nu mai puțin de 80.000 de hectare de terenuri agricole și amenajări piscicole au fost luate din patrimoniul societăților comerciale din Delta Dunării privatizate prin Legea 15/1990, printre care și Agrodelta Sireasa. Evident, companiilor nu le-a convenit că au fost deposedate, practic, de obiectul muncii, dar n-au contestat decizia, pentru că erau controlate tot de stat. Culmea ironiei, ulterior, terenurile agricole au fost concesionate acelorași societăți comerciale, care au plătit însă bani grei ca să le poată lucra. Lovitura de grație a venit însă 24 de ani mai târziu.
Prin Hotărârea de Guvern 181/30.03.2017, inițiată de ministrul Dezvoltării Regionale Sevil Shhaideh, la propunerea lui Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, Guvernul pesedist a naționalizat și digurile cu drumurile aferente acestora, care mai rămăseseră în patrimoniul vechilor companii privatizate, declarate în fals ca făcând parte din domeniul public al județului.
La fel ca și în 1993, miza este uriașă. Proprietățile luate cu japca de la mai multe societăți comerciale joacă un rol-cheie într-un proiect cu fonduri europene, în valoare de peste un miliard de euro. Baronii de Tulcea fac orice pentru a reuși să pună mâna pe acești bani, chiar dacă asta le-ar putea aduce ani buni de pușcărie.
Guvernul a recunoscut furtul pe față
În 1995, la doi ani de la prima ”naționalizare”, Guvernul recunoștea furtul, după ce Curtea de Conturi a mers în control la companiile privatizate și a constatat că acestea au fost deposedate abuziv. Treaba s-a făcut ca pe vremea regimului comunist, prin simple hârtii semnate de foștii politruci, convertiți la democrație, și care au continuat să ocupe funcții-cheie în administrație și după 1990. Inspectorii Curții de Conturi au sesizat atunci Guvernul.
„Prin Hotărârea nr. 10/1993 a Consiliului Județean Tulcea și Protocolul nr. 369/1993 dintre acesta și Administrația Rezervației Biosferei «Delta Dunării» s-a trecut în domeniul public de interes județean suprafața de 79.541 hectare (din care 39.974 hectare de teren agricol și 39.567 hectare de amenajări piscicole), deși acestea erau în proprietatea unor societăți comerciale“, scrie negru pe alb într-o Notă a Departamentului pentru Administrația Pubilă Locală, din cadrul Guvernului României, semnată și parafată de secretarul de stat Octav Cozmâncă.
Apoi, tot Guvernul spune și ce au făcut baronii locali cu proprietățile „naționalizate“: „Consiliul Județean a închiriat pe termen de 4 ani (fără drept de subînchiriere) suprafața de 8.500 de hectare, încasând cu titlu de chirie suma de 292 milioane de lei, pentru gestionarea căruia a înființat un serviciu – instituție cu personalitate juridică, no profit, cu competența de a face operațiuni bancare, respectiv de a acorda împrumuturi unor societăți comerciale din Deltă“. Cu alte cuvinte, Consiliul Județean Tulcea a pus pe picioare o mașinărie de făcut bani pe spatele companiilor privatizate.
Același secretar de stat a arătat că banii încasați ilegal de Consiliul Județean Tulcea prin închirierea terenurile preluate abuziv s-ar fi cuvenit, de drept, Fondului Proprietății de Stat (70%) și Fondului Proprietății Private (30%), acționarii principali ai societăților privatizate prin Legea 15/1990.
Octav Cozmâncă: Legea a fost încălcată!
Secretarul de stat Octav Cozmâncă a admis că, prin trecerea proproprietății private în domeniul public, legea a fost încălcată grosolan, iar prefectul de Tulcea, deși era obligat de lege să intervină, a făcut non-combat.
„Analizând aspectele semnalate de Curtea de Conturi și a aplicării prevederilor Legii 69/1991 a administrației publice locale, precizăm următoarele: la adoptarea Hotărârii nr. 10/1993 privind defalcarea și trecerea în patrimoniul județului a terenului în suprafață de 79.541 ha, apaținând unor societăți comerciale de sub autoritatea Consiliului Județean Tulcea, nu s-au respectat prevederile art. 115 din Legea 69/1991 și ale Hotărârii Guvernului nr. 113/1992 privind defalcarea și trecerea în patrimoniul comunelor, orașelor sau, după caz, județelor a bunurilor și valorilor de interes local; Hotărârea nr. 10/1993 nu a fost atacată la instanța de contencios administrativ de către prefectul județului Tulcea, în exercitarea dreptului de control (…)“, a precizat secretarul de stat.
FPS nu a făcut nimic
Octav Cozmâncă a dispus ca FPS să facă demersuri în justiție pentru ca patrimoniul societților privatizate să fie reîntregit. Cu toate acestea, FPS a dat niciodată în judecată Consiliul Județean Tulcea pentru a anula Hotărârea prin care, practic, terenurile private au fost naționalizate a doua oară.
„Promovarea de către Fondul Proprietății de Stat și Fondul Proprietății Private a acțiunii în justiție pentru anularea Hotărârii Consiliului Județean nr. 10/1993, în vederea reîntregirii patrimoniilor societăților comerciale diminuate prin aplicarea prevederilor respectivei hotărâri, în care să se pună în discuție toate efectele hotărârii atacate (despăgubiri din chirii etc.)“, este dispoziția dată de secratarul de stat Octav Cosmâncă, dar sfidată de FPS.
