„Tonomatele“ baronilor PSD de Tulcea din presă au continuat să-i demonizeze pe agricultorii din Delta Dunării. Miza este terenurile din patrimioniul Agrodelta Sireasa, luate cu japca de Consiliul Județean Tulcea încă din 1993, printr-o simplă hotărâre a CJ. Recent, baronii Deltei au reușit să intabuleze abuziv pe numele județului și digurile din patrimoniul companiei agricole.
Ca de fiecare dată, vioara întâi a fost „cațavencul“ Patrick André de Hillerin, care coordonează Obiectiv de Tulcea, oficiosul PSD din acest județ.
Ca să-l parafrazăm chiar pe Patrick André de Hillerin, dacă un copil din ciclul primar sau gimnazial ar fi interpretat faptele așa cum le interpretează autorul articolului, ar fi fost decretat drept analfabet funcțional.
Cațaventul manipulează cuvintele, pretinzând că Agrodelta Sireasa nu are niciun drept asupra activelor sale.
„Așadar, deși știa de la bun început că nu a cumpărat de la stat și digurile sau canalele, Traian Rece a reușit, așa cum numai personajele foarte capabile reușesc, să țină în șah întregul județ Tulcea timp de 15 ani, pretinzând, mereu, că digurile sunt ale lui. A mers atât de departe cu această pretenție, încât în numeroase rânduri a interzis Poliției de Frontieră să patruleze pe respectivele diguri, sub pretextul că acelea se află în proprietatea privată a societății sale comerciale“, scrie neverosimil Patrick André de Hillerin.
Continuând să fabuleze, „tonomatul“ PSD afirmă că: „Agrodelta nu era și proprietara terenurilor pe care-și desfășura activitatea, acestea fiind concesionate, încă din 1998, de la Consiliul Județean Tulcea, în a cărui proprietate se aflau la momentul acela și se află și astăzi“.
Finalul articolului este apoteotic, minciunile cațavencului atingând punctul culminat.
„Toate demersurile lui Traian Rece au la bază dorința acestuia de a-și prelungi în mod ilegal contractele de concesiune pentru terenurile agricole din Deltă și, de asemeni, dorința de a obține de la statul român despăgubiri pentru niște proprietăți care nu-i aparțin. (…) A mai încercat să obțină despăgubiri și atunci când digurile au fost sparte pentru a nu fi inundate localități din Deltă și, în general, cum își începe activitatea vreo instanță, după vacanța judecătorească, Traian Rece se înființează cu câte o plângere, o chemare în judecată, o cale de atac“, și-a încheiat tirada Patrick André de Hillerin.
Ce nu vrea să spună tonomatul Hillerin
Prin atacurile sale la adresa agricultorilor din Delta Dunării, Patrick André de Hillerin face jocul Consiliului Județean Tulcea, care a respins, recent, solicitarea Agrodelta Sireasa de emitere a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din propriul patrimoniu.
Pentru a justifica refuzul, CJ Tulcea a invocat că terenurile agricole ar face parte acum din inventarul județului, adică sunt ale autorităților locale. Numai că acestea au intrat ilegal în domeniul public al județului, fără a fi expropriate așa cum prevede legea.
Potrivit art. 8 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, „Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar, se poate face numai cu plată şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. În lipsa acordului menţionat, bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire“.
Totodată, potrivit Codului Civil, dreptul de proprietate publică se dobândeşte prin achiziţie publică, prin expropriere pentru cauză de utilitate publică sau prin donaţie.
Baronii de Tulcea, „proprietari“ fără titlu
Mai spun reprezentanții CJ Tulcea că, potrivit Legii 69/1996 privind constituirea Rezervației Biosferei Deltei Dunării, terenurile din perimetrul rezervației constituie domeniu public de interes județean.
Nici acest argument nu stă în picioare, pentru că, la momentul înființării rezervației, Agrodelta era proprietară asupra terenurilor, prin efectul Legii 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, și nu putea fi deposedată prin emiterea unui alt act normativ. O spun chiar judecătorii Curții Supreme, potrivit cărora niciun act normativ emis ulterior, după data la care societatea comercială a devenit proprietar, fie în temeiul Legii 15/1990, fie în temeiul Legii 18/1991, nu poate constitui titlul statului.
„Legile și hotărârile de guvern adoptate după anul 1989 nu pot constitui titlu de proprietate, întrucât ar însemna că bunul a fost expropriat după anul 1989, fapt care nu ar fi posibil decât în condițiile impuse de Constituția României privind exproprierea unui bun pentru cauză de utilitate publică. Așadar, statul român ar trebui să prezinte un titlu valabil pentru care proprietatea bunului ar fi intrat în patrimoniul său, înainte de anul 1990“, se arată în Decizia 561/07.02.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cu alte cuvinte, după adoptarea legii de înființare a rezervației, terenurile Agrodelta puteau fi introduse în domeniul public de interes județean într-un singur mod: exproprierea, prin despăgubirea proprietarilor, în baza Legii 213/1998 privind regimul proprietății publice.
Atac josnic la persoană
Modelul „obiectiv“ de presă promovat de cațavencul fără haz Patrick André de Hillerin este reflectat și un alt articol, de fapt un atac josnic la persoană.
Pentru a-și mulțumi angajatorii (PSD), Hillerin se folosește fără niciun scrupul de tragedia unei familii, atacându-l pe unul dintre organizatorii mitingului diasporei din Piața Victoriei, Sebastian Burduja.
Articolul „Securitatea calcă pe cadavre în drumul ei spre viitor“ abundă în insulte și calomnii, care mai de care mai grosolane. „Partidul domnului Burduja nu există decât cu numele“, „pe tânărul Burduja nu-l prea bagă nimeni în seamă“, „i s-a pus eticheta de om al SIE“ , „e un balon gonflat de către colegii lui tăticu“, „după protest nu strălucește, nu este vânat de televiziuni, nu este băgat în seamă de presă, nu-l identifică nimeni drept salvatorul națiunii“, sunt câteva dintre judecățile de valoare emanate de așa-zisul jurnalist, care afirma că vrea să facă „o altfel de presă“.
A călcat „pe cadavre“
Hillerin calcă „pe cadavre“ atunci când relatează drama familei lui Sebastian Burduja.
„Și totuși… În timp ce Sebastian Burduja era în țară, luptând pentru drepturile românilor, de aici și din diaspora, familia sa se afla în Franța, la vila din proprietatea lui Marinel Burduja. În timp ce adulții organizau un barbecue, micuța Joann Ioana Maria Burduja, în vârstă de doar trei ani, a rămas nesupravegheată și a căzut în piscină. În ciuda faptului că a fost transportată la spital și băgată în comă indusă, fetița nu a supraviețuit. Trupul neînsuflețit a fost transportat discret în țară, iar pe 4 august, a fost înmormântată în țara natală a tatălui ei. Pe 6 august, Sebastian Burduja a revenit public, zâmbitor și convins că românii vor învinge, ținând sub tăcere moartea copilului său, pentru că dacă s-ar fi aflat ceva despre asta, lumea s-ar fi întrebat de ce nu stă acasă, lângă soția însărcinată în luna a noua. Care e miza atât de mare pentru un tânăr politician, nu foarte popular, încât să-și abandoneze familia tocmai într-un astfel de moment nefericit?“, se întreabă retoric, fără nicio relevanță pentru interesul public (care ar trebui să justifice demersul jurnalistic), Patrick André de Hillerin.
Un test jurnalistic ratat
Textul a stârnit reacții extrem de critice, iar cea mai dură replică pentru cațavencul fără haz a venit de la un coleg de breaslă. Jurnalistul Vlad Stoicescu a condamnat în termeni duri „recursul la morală“.
„Nu e deloc OK ca la publicare, la capătul documentării, să fie de găsit impresiile și percepțiile autorului. Cu atât mai mult într-o chestiune extrem de personală precum moartea unui copil. Cine anume l-a învestit pe ziarist cu puterea de a judeca public felul în care un părinte trăiește o astfel de tragedie? Care sunt uneltele folosite spre măsurare? Și care e exact relevanța, adică interesul public? (…) În fața acestui test jurnalistic ratat, Frontline Club Bucharest s-a mobilizat, strângând semnături de condamnare a derapajului“, a scris pe Facebook jurnalistul Vlad Stoicescu.
