DISTRIBUIȚI

Cârpite de nenumărate ori, digurile de apărare împotriva inundaţiilor au înghiţit, de-a lungul anilor, miliarde de la buget. Localnicii susţin că reparaţiile efectuate de Consiliul Judeţean Tulcea la diguri au fost făcute de mântuială și de aceea acestea cedează la fiecare inundaţie. Banii dați de stat, dar și de Uniunea Europeană pentru consolidarea digurilor au ajuns în conturile unor societăți clientelare, care i-au ajutat pe patroni să ajungă în topul milionarilor în euro.

Parchetul cercetează acum modul în care s-au cheltuit banii, după ce firma privată căreia îi aparțin digurile a sesizat posibila fraudă.

Peste 2 milioane de euro pentru lucrări neconforme

Pentru lucrările din zona Ceatalchioi au fost alocate sume imense. Astfel, prin Hotărârea nr. 12/30.11.2005 a Consiliului Judeţean Tulcea, s-a aprobat utilizarea sumei de 3,5 milioane lei, adică aproape un milion de euro, pentru consolidarea malului drept al braţului Chilia. Banii au intrat în conturile unei firme clientelare, abonată de ani de zile la contracte pe bani publici. Cu cele 3,5 milioane de lei, firma Coral SRL Tulcea a consolidat doar trei kilometri de mal. Ulterior, prin Hotărârea nr. 8/10.09.2007, aceeași firmă a mai încasat 3,8 milioane de lei, din fondul de solidaritate al Uniunii Europene, pentru continuarea lucrărilor la același obiectiv.

În documentația de atribuire a lucrării, la ”Necesitate și oportunitate”, s-a menționat: ”Pe malul drept al brațului Chilia km 111,5 malul este puternic erodat pe circ 500 de metri liniari, existând zone (însumând 215 metri liniari) în care taluzul amonte al digului este erodat aproape în întregime, punând în pericol stabilitatea digului. Eroziunea fiind într-o stare avansată, există pericolul ca la următoarele viituri digul să se rupă, inundând terenuri agricole de circa 6800 de hectare, precum și localitățile Ceatalchioi și Sălceni”.

Urma scapă turma

Firma Coral a încasat banii, iar lucrările sunt susceptibile de proastă execuție. Concret, consolidarea digului a constat în aruncarea în apă a unor bolovani aduși cu basculantele, afirmă repreentanții Agrodelta Sireasa, care au alertat procurorii. Consiliul Județean Tulcea ar fi trebuit să sesizeze neregulile, dar cu Coral era firma de casă a județului, a închis ochii.

Comisia de recepție și-a făcut treaba formal

Președintele CJ Tulcea la acea vreme, Florin Hrițcu, a semnat ”ca primarul” procesul-verbal de recepție a lucrărilor. Nici nu era de mirare, din moment de Hrițcu era nașul patronului de la Coral, Cornel Georgescu, după cum relatează presa.

Comisia de recepție a fost formată din Nicu Mihai, Caraman Sirma, actual secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Valentina Alexa, Nicușor Condrat și Vasile Marin. ”Vioara întâi” în această comisie a fost Caraman Sirma, director executiv în cadrul CJ Tulcea la acea vreme.

Afacerea cu iz penal s-a repetat ulterior. Coral SRL a primit de la CJ Tulcea un nou contract, pentru executarea unui dig gen ”potcoavă”, perpendicular pe digul DC1, în zona Călin-Podișca. După aceeași rețetă, muncitorii Coral au executat lucrarea prin simpla basculare de pământ amestecat cu resturi vegetale, fără ca în fapt să existe operațiuni de consolidare, spun cei care au asistat la operațiuni.

O mână spală pe alta

Vasile Gudu a beneficiat în campania electorală de sponsorizări generoase

Firma Coral s-a revanșat. Pentru susținerea sa, prefectul de la acea vreme, Vasile Gudu a beneficiat de finanțarea campaniei electorale din partea firmei private, fiind ales deputat, din partea PNL, în Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea. Coincidență, în aceeași perioadă, Vasile Gudu și-a sporit considerabil averea. Potrivit propriei declarații de avere, Gudu a dobândit nu mai puțin de 163.000 metri pătrați de teren, reușind să-și contruiască și un imobil ”în regie proprie”, la Constanța. Asta cu toate că toate că posibilitățile sale financiare, în calitate de funcționar guvernamental, erau mai mult decât modeste.

Digul reparat de mântuilă, granița de Est a Uniunii Europene

Lucrările de consolidare a malului drept al braţului Chilia, care fac acum obiectul unei anchete penale, vizau un dig aflat în capitalul social al Agrodelta Sireasa SA, bun ce nu putea face obiectul unui contract de achiziție publică și nici alocării de fonduri publice sau europene pentru lucrări de construcții și reparații. Digul reparat de mântuilă a fost declarat granița de este a Uniunii Europene.

Unul dintre baronii locali care au recunoscut dreptul de proprietate al Agrodelta Sireasa asupra digurilor a fost prefectul de Tulcea, prof. univ. Lefter Chirică. În acest fel, Chirică a vrut să paseze fermei agricole întreaga responsabilitate asupra întreținerii infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor. Astfel, după ce ani de zile Agrodelta Sireasa notificase Prefectura Tulcea să ia măsuri pentru reabilitarea digurilor de apărare a comunei Ceatalchioi, erodate puternic de valurile Dunării, Chirică s-a spălat pe mâini, argumentând cu legea în față că digurile sunt în responsabilitatea exclusivă a fermei agricole. Că doar este PROPRIETARĂ.

Prefectul Chirică Lefter invocă proprietatea Agrodelta Sireasa asupra digurilor pentru a nu-și asuma responsabilitatea întreținerii lor

Având în vedere faptul că digul ce face obiectul notificării este în patrimoniul Agrodelta Sireasa SA, obligația de întreținere a acestuia revine proprietarului. În cazul în care proprietarul nu întreține bunul în condiții corespunzătoare, iar acesta suportă o serie de prejudicii, el nu va putea fi despăgubit, deoarece ar însemna să invoce propria culpă (neglijență) drept cauză a prejudiciului. Pe de altă parte, dacă prin acțiunea sau inacțiunea sa se vor produce pagube unor terțe persoane, proprietarul poate fi obligat să le despăgubească, el fiind răspunzător pentru prejudiciul cauzat, potrivit Codului Civil. În consecință, considerăm că SC Agrodelta Sireasa SA trebuie să ia măsurile necesare în vederea consolidării digului aflat în proprietatea sa“, se arată într-o adresă a Prefecturii Tulcea, datată 26 aprilie 2006, și semnată de prefectul Lefter Chirică.

Recolta de pe 5.000 de hectare s-a dus  pe apa Sâmbetei

Complicitatea criminală de care au dat dovadă funcționarii statului atunci când au închis ochii la nereguli nu a rămas fără urmări. Astfel, în timpul creșterii cotelor Dunării în anul 2010, zona de pe brațul Chilia km 111-114, pentru consolidarea căreia Coral a încasat peste 2 milioane de euro, a cedat, iar apele au inundat mii de hectarea de teren agricol, dar și localitatea Ceatalchioi.

Ca să salveze digul reparat de Coral și astfel să nu se descopere ce treabă de mântuială a făcut firma de casă a CJ Tulcea, autoritățile locale au preferat să facă mai multe breșe în taluz, după cum aveau să constate și procurorii DNA care au cercetat cazul.

În dimineaţa zilei de 23 iunie 2010, primarul din Ceatalchioi, Simion Damianov, însoţit de viceprimarul Tudor Cernega și de secretarul primăriei Stefan Poh, a adus mai multe utilaje pe digul care leagă Tulcea de Ceatalchioi. La dispoziţia acestuia, în dig au fost făcute cinci breșe, cu diametrul de trei metri fiecare. Astfel, pe apa Sâmbetei, adică a Dunării, s-au dus 1050 hectare cultivate cu orzoaică de toamnă, 2150 hectare cultivate cu floarea-soarelui și 1200 hectare cultivate cu porumb. Culturile distruse în urma deciziei iresponsabile a primarului Simion Damianov sunt estimate la peste 5 milioane de euro.

CJ Tulcea dă vina pe Primăria Ceatalchioi pentru inundațiile din iunie 2010

Grav este că Poliţia a asistat impasibilă la distrugerea digului, care se află în patrimoniul SC Agrodelta Sireasa SA, deci este proprietate privată.

Decizia de a sparge digul nu a salvat însă localitatea Ceatalchioi de apele Dunării, scopul declarat al breșelor. Astfel, Cheatalchioi a fost inundat aproape în totalitate.

Ulterior, Consiliul Județean Tulcea a dat vina pe edilii din Ceatalchioi pentru inundarea ”controlată”, deși aprobaseră breșele în digul de apărare făcute în zona Călin-Podișca.

Despre modul în care baronii locali de Tulcea au încercat să acopere urmele fraudei cu fonduri europene vor reveni cu noi dezvăluiri!

Cine este Cornel Georgescu

Contractele cu statul l-au propulsat pe Cornel Georgescu în topul milionarillor, dar l-au adus și în atenția DNA

Cornel Georgescu a ajuns la Tulcea tocmai din Rădăuţii Bucovinei, iar astăzi derulează în zona Deltei o serie de businessuri în construcţii, turism şi imobiliare. Îşi aminteşte că la debutul său în afaceri a cumpărat o cherhana la Mila 35 şi a încercat să facă pescăria rentabilă. A avut ghinion, iar după ce un incendiu i-a mistuit businessul, Georgescu s-a reorintat: a descoperit afacerile cu statul. În numai câțiva ani, în conturile firmei sale Coral SRL au intrat zeci de milioane de euro, ceea ce l-a propulsat direct în Top 500 Milionari. Astfel, în 2010, averea lui Georgescu era estimată la 23 milioane de euro.

Cheia succesului: șpagă pentru baronii locali

În 2015 însă s-a aflat care a fost cheia succesului afaceristului: contractele pe bandă rulantă de la stat ar fi fost obținute pe căi oculte. Avantajul era de ambele părți: O parte din banii din contracte se întorceau la cei care le-au dat, așa cum au stabilit procurorii DNA.

Anchetatorii l-au reținut atunci pe Cornel Georgescu, alături de primarul Tulcei de la acea vreme, Constantin Hogea. În același dosar au mai fost cercetați sub control judiciar soţia edilului tulcean, Valeria Hogea, pentru complicitate la luare de mită, arhitectul şef Valer Constantin Pop, respectiv secretarul Maria Brudiu, ambii din cadrul Primăriei Tulcea, acuzaţi de abuz în serviciu.

Potrivit DNA, „la data de 26 octombrie 2007, inculpaţii Hogea Constantin, Pop Valer Constantin şi Brudiu Maria, în calitate primar, arhitect – şef respectiv secretar în cadrul Primăriei Tulcea, au semnat şi eliberat pentru firma administrată de inculpatul Georgescu Cornel Constantin o autorizaţie de construire a unui bloc de locuinţe situat în imediata apropiere a unor obiective cu regim special, fără a se fi obţinut avizele prealabile de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Apării Naţionale, conform legislaţiei în vigoare. Această acţiune a avut ca urmare obţinerea de către firma respectivă a dreptului de a construi un bloc de locuinţe cu încălcarea condiţiilor legale, dar şi un profit viitor prin vânzarea apartamentelor construite. Urmare a înţelegerii avută cu inculpatul Georgescu Constantin Cornel dar şi în scopul protejării intereselor financiare ale acestuia din urmă, a cărui societate avea încheiate mai multe contracte de prestări servicii şi execuţie lucrări cu Primăria municipiului Tulcea, la finalizarea lucrărilor, respectiv la data de 21 ianuarie 2009, inculpatul Hogea Constantin a primit, cu titlu de mită, un apartament cu trei camere situat în acel imobil, ocupat în prezent de fiica acestuia din urmă”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here